Dragostea Florii-de-Bujor- Lisa See

Înainte să plec la mare, am avut plăcuta surpriză să primesc cartea pe care mi-o doream de ceva timp de la prietenii mei de la Libris. Cartea a venit a doua zi, mă uimește rapiditatea lor și așa a fost de fiecare dată.

Acum ceva timp am citit Floare-de=Zapadă și evantaiul secret de Lisa See și vă spun sincer, că am rămas fascinată de cultura chineză a secolelor 16-17. Încântată de această carte, îmi doream să aflu mai multe și nu am stat pe gânduri atunci când am zărit titlul unei noi cărți Dragostea Florii de Bujor.

Nu vă așteptați să cititiți o carte siropoasă, din contră autoarea surprinde tradiții și ritualuri total diferite de cultura noastră care te frapează și te fac să privești dincolo de ceea ce e evident.

Subiectul cărții se învârte în jurul unei fete de 16 ani, Floare-de-Bujor, fascinată de o poveste Pavilionul Bujorilor, o piesă-manifest în care o tânără fată descoperă dragostea și trece prin nenumărate încercări, inclusiv moarte pentru a fi cu cel pe care îl iubește. Subiectul piesei este tabu în China secolului 17 în condițiile în care fetele se măritau fără să își cunoască soțul, fiind considerate doar un obiect de schimb pentru bunăstarea familiei.

Tatăl Florii-de-Bujor organizează o reprezentație a piesei în grădină, și permite și femeilor de la curte la vadă spectacolul, dar din spatele unor paravane, căci acestea nu trebuiau zărite de bărbați.

În timpul spectacolului, Floare-de-Bujor simte nevoia să plece și plimbându-se în grădină, întâlnește un tânăr. Discuțiile pe care le poartă cu acesta, timp de 3 zile cât se întâlnesc pe ascuns, o fac pe Floare-de-Bujor să se îndrăgostească de el, și să viseze o viață alături de el. În ultima seara a reprezentației, tatal Florii-de-Bujor anunță logodna ei cu tânărul Ren. Floare-de-Bujor nu îl vede pe tânăr din cauza paravanului și începe să își facă mii de gânduri cu privire la căsătoria cu un bărbat necunoscut, în timp ce inima ei zboară către tânărul misterios din grădina.

Mama Florii-de-Bujor simte că ceva e în neregulă cu fiica ei și o închide în cameră. Floare-de-Bujor este deznădăjduită, nu vrea o viață lipsită de iubire, dar nici nu se poate revolta împotriva dorinței familiei sale de a o mărita, căci femeile nu aveau niciun drept. Începe să se înfometeze, asemenea eroinei LingLang din Pavilionul Bujorilor și începe să scrie poezii. Lucrează pe marginea Pavilionului Bujorilor ca un adevărat critic literar, însă nu își dă seama că sfârșitul ei e aproape.

Floare-de-Bujor primește de la tatăl ei un cadou de la viitorul soț. Când îl deschide vede bujorul pe care tânărul îl avusese în ultima seară, și își dă seama că Ren este de fapt tânărul din grădină. Ironia sorții face ca pentru Floare-de-Bujor să fie prea târziu și moare cu sufletul neîmpăcat.

Următoarea parte a cărții este cea mai complexă și arată viața lui Floare-de-Bujor în lumea spiritelor, din perspectiva ei. Sunt descrise multe ritualuri,  drumul spiritelor în lumea de dincolo, ritualuri care există și în ziua de azi în China.

Floare-de-Bujor devine o fantomă flămândă, pentru că rudele sale nu au însemnat-o în tabela strămoșilor ea fiind condamnată să bântuie pe pământ. Tradiția există și azi, căci în fiecare an în a șaptea lună a calendarului chinez se celebrează festivalul fantomelor flămânde. În aceea perioadă, fantomele sunt libere să umble pe pâmânt, iar cei vii  aduc ofrande și ard tămâie pentru a le îmbuna.

După moartea ei materială, Floare-de-Bujor înțelege multe lucruri, și încearcă să fie alături de Ren și să îl protejeze. Ea este cea care le influențează pe cele 2 soții ale lui Ren să ducă mai departe lucrarea ei pe marginea Pavilionului Bujorilor, și astfel Ren reușește să tipărească cartea Comentariile celor trei soții (lucrare care într-adevăr există).

Povestea Florii-de-Bujor surprinde nevoia femeilor chineze de a se simți auzite, înțelese, și mai ales de a fi libere. Fecioarele bolnave de dragoste, așa cum este și Floare-de-Bujor întruchipează revolta femeilor într-o societate în care femeile erau obligate de tradiții să se supună familiei, indiferent de dorințele si visele acestora. Nu lipsește desigur obiceiul legării picioarelor, un ritual care a dispărut după 1900, prin care fetițelor li se rupeau degetele de la picioare pentru a fi cât mai mici (cele 4 degete inafara de cel mare se rupeau și se uneau cu talpa piciorului, acest procedeu durând și 2 ani până la sudarea oaselor rupte). Doar așa se puteau mărita, iar fetele care nu aveau picioarele legate ajungeau servitoare, fără nicio șansă de a face parte din familii înstărite.

Dacă v-am făcut curioase vă invit să citiți cartea, cu siguranță veți fi la fel de fascinate ca mine.

Comentarii

comentarii

19 thoughts on “Dragostea Florii-de-Bujor- Lisa See

  1. Am dat si eu cu ochii peste ceva carte a acestei autoare. Nu mai stiu cum se numea, dar as incepe sa citesc si eu genul acesta de carti.
    Felicitări pentru articol!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *